Deși am fost crescut ortodox, cu bunică-mea care mă ducea la slujbe și spovedanii, azi nu mai sunt acolo. Am văzut prea multe, am citit destule și ușor am trecut de firewallu ăla care amenință cu cazanele iadului evadarea din țarc. Așa am ajuns agnostic. Dar asta nu înseamnă că nu pot să respect religia sau alte forme de spiritualitate propovăduite cu bun-simț. Ba dimpotrivă, cred în spiritualitate, în sens, în valori. Dar nu în manipulare și în impostură.
Iar azi nu vorbim despre bun-simț, ci despre opusul lui: un individ care s-a cocoțat pe tron bisericesc și joacă rolul de sfânt în fața celor care-l cred, în timp ce-și face combinațiile ca un veritabil mogul de provincie în straie aurite.
E vorba de Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului. Titulatură similară cu cea a Mamei Dragonilor din Game of Thrones, însă cu mitră și cădelniță.
Personajul ăsta n-a fost niciodată străin de jocurile politice și de puterea de influență pesedistă. A fost numit de presă „agent electoral PSD” și a dobândit pe merit nickname-ul Iustin Pesedeanul.
Recent, l-a decorat cu cea mai înaltă distincție bisericească pe Cătălin Cherecheș, fost primar și actual pușcăriaș pentru luare de mită. Medalia i-a fost înmânată soției lui, și ea condamnată cu suspendare în acelaș caz.
Nu-i o surpriză, totuși, Cătălin a fost mereu generos cu „donațiile” către biserici. Iar banii dați acolo nu se impozitează, nu se fiscalizează, nu se urmăresc. Din acești bani, donatorul poate să-și retragă partea de profit la „negru”, în timp ce gestul lui e perceput din exterior ca fiind unul onorabil. Cea mai eficientă mașinărie de spălat bani sub protecția „credinței”, nu? Că doar de aia atârnă atâția politruci la ea, nu din altceva.
Ce se întâmplă acolo seamănă mai mult cu un parteneriat de afaceri decât cu mântuirea.
Evident, fiecare e liber să creadă în ce vrea și să se închine la ce vrea. Dar când te bagi peste alegeri, când premiezi corupți și când transformi altarul în tribună de partid, n-ai ce căuta în fruntea bisericii, măi Iusty.
Mai deschideți și voi ochii când vă duceți la slujbă. Că s-ar putea ca „ciobanul” în care aveți încredere să vă mâne mai degrabă spre întuneric decât spre lumină. Știți cum se zice… cea mai mare șmecherie a dracului e să-l convingă pe om că el îi sfânt, de fapt.